Cercetările sunt clare: cu toții trebuie să folosim cremă cu protecție solară în fiecare zi, când plouă sau e soare, pentru a preveni atât îmbătrânirea prematură, cât și cancerul de piele. Dar dacă nu-ți place să folosești SPF, deși știi că ar trebui?
Poate că în trecut ai simțit că SPF-ul ți-a provocat erupții, ți-a iritat pielea sau a lăsat un aspect sau o senzație neplăcută pe piele. Toate acestea sunt probleme reale, dar soluția nu este să renunțăm cu totul la protecția solară.
Găsirea unei formule care să funcționeze pentru tipul tău de ten este cheia. Poate fi nevoie de mai multe încercări pentru a găsi ceva care funcționează pentru tine, așa că este util să înțelegi diferențele dintre filtrele UV din protecția solară – ce sunt, cum funcționează și cum se simt pe piele.
Cele două tipuri de ingrediente care oferă protecție împotriva razelor UV din crema cu protecție solară sunt filtrele minerale și sintetice. Ambele oferă la fel de multă protecție.
Filtrele minerale sau sintetice pot fi incluse in formulele create pentru diferite tipuri de piele. De exemplu, dacă ai tenul normal spre gras, există opțiuni lejere, matifiante; dacă ai piele normală spre uscată, poți găsi produse cu SPF pentru hidratarea pielii în profunzime.
Diferența între SPF mineral și SPF sintetic nu are legătură cu eficiența filtrelor, ci mai degrabă se reduce la preferințele personale și dacă pielea ta este sensibilă, deoarece filtrele minerale din protecția solară sunt considerate cele mai blânde.
Creme cu protecție solară minerală: Există doar două filtre minerale: dioxid de titan și oxid de zinc. Acestea acționează în straturile superioare ale pielii atât pentru a absorbi, cât și (într-o măsură mai mică) pentru a reflecta și împrăștia razele dăunătoare ale soarelui. Aceste filtre minerale sunt uneori denumite filtre fizice de protecție solară sau blocanți fizici, deși aceasta nu este o reprezentare reală a modului în care funcționează.
Creme cu protecție solară sintetică: Există peste 30 de filtre sintetice, toate absorbite în straturile superioare ale pielii, unde acționează similar filtrelor minerale: prin împrăștierea și reflectarea razelor dăunătoare ale soarelui și prin transformarea razelor UV în căldură și „dezactivarea” lor. (Nu vă faceți griji, nu veți simți nimic.). Filtrele sintetice cele mai comune sunt oxybenzone, octinoxate, octisalate și avobenzone. Acestea sunt uneori etichetate „creme cu protecție solară chimică”, ceea ce este atât înșelător, cât și fals. Toate ingredientele de îngrijire a pielii sunt substanțe chimice, chiar și apa.
În lumea îngrijirii pielii, filtrele minerale sunt adesea denumite „organice”. În lumea științei, acestea sunt de fapt substanțe chimice anorganice. Suntem aici pentru a spune adevărul, astfel încât termenii de marketing înșelători să nu influențeze alegerile tale de îngrijire a pielii.
Este important să știi că nu există nimic mai bun sau mai rău în formulele care conțin filtre minerale sau sintetice. Ceea ce contează este că îți protejează pielea de daunele solare. Da, unele sau altele pot fi o alegere mai bună pentru tipul tău de ten, dar ingredientele în sine ar trebui să fie determinante, nu cuvintele de marketing folosite pentru a le vinde.
Așa cum am spus, crema cu protecție solară potrivită pentru tine este cea pe care o vei aplica zilnic cu plăcere. Ar trebui să aibă factor de protecție SPF 30 sau mai mare și să ofere protecție cu spectru larg pentru a preveni deteriorarea cauzată de razele dăunătoare ale soarelui UVA și UVB.
În plus, pentru a face o alegere în cunoștință de cauză, trebuie să știi cum răspunde pielea ta la diferite ingrediente și texturi ale protecției solare: cele care conțin filtre minerale, filtre sintetice sau o combinație între filtre minerale și sintetice.
Creme cu protecție solară minerală:
Creme cu protecție solară sintetică:
Indiferent de crema cu protecție solară pe care o alegi, este esențial să o folosești pe tot parcursul anului. Chiar dacă te gândești că soarele nu îți va arde pielea, lumina zilei, chiar și prin nori, va îmbătrâni pielea și va crește riscul de cancer de piele. Înfricoșător, dar adevărat: razele UVA ale soarelui trec prin sticla ferestrelor! Nu vei simți daunele, dar se întâmplă oricum.
Nu putem sublinia suficient importanța protejării zilnice a pielii cu o cremă hidratantă, primer sau fond de ten (sau mai bine, toate trei) cu SPF 30 sau mai mare, motiv pentru care am creat o gamă de SPF-uri cu textură lejeră, hrănitoare pentru piele, pentru fiecare tip de ten, toate concepute pentru a ajuta la menținerea aspectului sănătos al pielii. Poate fi nevoie să încerci mai multe variante pentru a găsi formula potrivită pentru tine, dar rezultatele merită efortul.
Dacă ești predispus la sensibilitate sau roșeață, încearcă Calm Barrier Protect Mineral Sunscreen SPF 30 creată pentru pielea cu barieră naturală compromisă sau dacă preferi textura cremei solare sintetice, încercă Advanced Sun Protection Daily Moisturizer SPF 50.
Dacă scopul tău principal este reducerea semnelor de îmbătrânire, și ai ten gras încearcă Resist Super Light Daily Wrinkle Defense SPF 30, are filtre minerale, aspect final matifiant și este colorată.
Dacă o cremă cu protecție solară minerală nu pare a fi cea mai bună alegere pentru tipul tău de ten sau dacă ești în căutarea unui SPF pentru tenul îmbătrânit, una dintre formulele noastre cu filtre sintetice va fi cea mai bună alegere.
Resist Skin Restoring Moisturizer SPF 50 este formulat pentru tenul normal sau uscat, iar Resist Youth-Extending Daily Hydrating Fluid SPF 50 este perfect pentru tenul mixt sau gras, iar 5% Vitamin C Sheer Moisturizer SPF 50 este potrivită pentru toate tipurile de ten și oferă luminozitate.
Află mai multe detalii despre produsele Paula’s Choice cu protecție solară pentru a alege cea mai potrivită variantă pentru tine.
Referințe pentru aceste informații:
Science, February 2015, pages 842–847
Annals of Internal Medicine, June 2013, pages 781–790
Journal of Clinical and Aesthetic Dermatology, January 2013, pages 16–26
British Journal of Dermatology, February 2010, pages 415–419; and April 2007, pages 716–719
Indian Journal of Dermatology, Venereology and Leprology, volume 73, number 2, 2007, pages 80–85