Ce este matricea extracelulară și ce rol joacă pentru piele?

Unde se află matricea extracelulară?

Matricea extracelulară se găsește în tot corpul (1). Aceasta funcționează în culise pentru a atinge și a ajuta la menținerea a ceea ce cercetătorii numesc „homeostazie”, un alt cuvânt pentru echilibru.

Din ce este compusă matricea extracelulară?

Compoziția și organizarea matricei extracelulare variază în funcție de locația sa. De exemplu, matricea pielii are un amestec diferit de proteine, enzime și chiar un stil de aderență celulară diferit față de matricea inimii (2).

Indiferent de locație sau rolul specific în organism, MEC conține o combinație de proteine, cum ar fi colagenul și elastina. Enzimele și zaharurile complexe cunoscute sub numele de proteoglicani formează glicozaminoglicani, cum ar fi acidul hialuronic, care susțin flexibilitatea. Există, de asemenea, o serie întreagă de molecule de semnalizare și aderență și proteine care servesc ca mesageri între celule, care formează însăși arhitectura corpului, moderând și protejând tot ce se află în interior (2, 3).

Ce face matricea extracelulară pentru piele?

Se pare că este vorba de multe! Cercetătorii credeau cândva că matricea extracelulară a pielii are un rol pasiv, oferind doar structură și suport, așa cum fac grinzile transversale pentru un tavan. Acum știm că face mult mai mult, jucând un rol amplu care ajută în tăcere la menținerea structurii pielii, astfel încât aceasta să aibă cele mai mari șanse de a rămâne sănătoasă și capabilă să-și facă treaba (4). Și face toate acestea singură, una dintre adevăratele minuni ale corpului uman.

Matricea pielii își desfășoară activitatea prin intermediul unei rețele de comunicații extrem de sofisticate și uimitor de complexe, care funcționează constant. Numeroase proteine de semnalizare și transportori de mesaje „îi spun” pielii ce să facă, inclusiv cum să se reorganizeze ca răspuns la deteriorare. Este, în esență, un sistem de control și echilibru care nu numai că reînnoiește și repară, dar ajută și la eliminarea celulelor uzate și deteriorate care altfel ar sta în calea proceselor normale, sănătoase, care mențin pielea și corpul nostru în funcțiune (5).

Care este funcția matricei extracelulare din derm?

Funcția sa principală implică fibroblastele, celule din acest strat din piele care produc colagen și un precursor al elastinei, cunoscut sub numele de tropoelastină. Aceste proteine flexibile, cu o formă specifică, se răspândesc uniform și compact în derm, oferind pielii cea mai mare parte a rezistenței sale (6). Fără acest suport subiacent, pielea poate începe să se lase și să pară încrețită.

Nu este surprinzător faptul că, odată cu acumularea de daune din mediu, rețeaua fibroasă de susținere din derm începe să slăbească și, în cele din urmă, să se fragmenteze, pe măsură ce enzimele care degradează proteinele le erodează și mai mult capacitatea de a susține pielea (7).

Ce se întâmplă cu matricea extracelulară pe măsură ce îmbătrânim?

Fără îndoială, matricea extracelulară se deteriorează odată cu vârsta și mai ales din cauza daunelor solare acumulate, încă un motiv pentru a face un obicei din aplicarea zilnică a cremei cu protecție solară! Anii de expunere neprotejată la soare și la alți factori externi inflamatori accelerează ceea ce se întâmplă cu matricea extracelulară odată cu vârsta, provocând fragmentarea, rigidizarea colagenului și elastinei. Această degradare duce la apariția unor riduri mai adânci și la laxitate superficială, deoarece suportul subiacent al pielii s-a atrofiat. În plus, pielea devine incapabilă să-și revină deoarece sistemul său de comunicare este deconectat (8).

Dr. Matt Kaeberlein, un expert în știința longevității din Seattle, observă că „îmbătrânirea biologică a pielii este determinată de aceleași caracteristici ale îmbătrânirii ca și restul corpului. În special, scurtarea telomerilor, disfuncția mitocondrială, modificările epigenetice, epuizarea celulelor stem și senescența celulară par să joace roluri critice în declinul legat de vârstă observat la nivelul fibroblastelor pielii și al MEC” (9). Să analizăm acest aspect.

Cantitatea de fibroblaste dermice, celulele menționate anterior care produc colagen, înregistrează o scădere a producției cu o medie de 35% odată cu înaintarea în vârstă. Această pierdere înseamnă că stratul dermic al pielii este mai puțin capabil să mențină rezistența la tracțiune și grosimea, unul dintre motivele pentru care pielea îmbătrânită tinde să devină mai subțire și mai puțin capabilă să se redreseze rapid atunci când este întinsă (3).

În același timp, alte celule din piele trec printr-un proces numit senescență, care poate rezulta din factori dăunători pielii, cum ar fi expunerea la lumina UV sau din speciile reactive de oxigen (ROS) produse secundar metabolismului normal. Senescența celulară are loc în fiecare parte a corpului; în acest proces, celulele normale pierd capacitatea de a se diviza, devenind în schimb celule „zombie” care secretă semnale inflamatorii.

Aceste semnale defectuoase perturbă funcțiile normale ale celulelor și țesuturilor sănătoase vecine, deoarece transmit mesaje greșite. Celulele pielii senescente eliberează, de asemenea, o varietate de factori care modifică de fapt compoziția matricei, provocând disfuncționalitatea celulelor din apropiere. Potrivit Dr. Kaeberlein, „acest lucru creează un cerc vicios care accelerează declinul legat de vârstă atât al celulelor pielii, cât și al matricei înconjurătoare.”

Îngrijirea pielii și MEC

Făcând alegeri inteligente în îngrijirea pielii și urmând o rutină constantă, poți contribui la susținerea matricei extracelulare pe măsură ce îmbătrânești și poți ajuta să menții pielea cu aspectul și senzația de tânără, mai mult timp.

„Unul dintre lucrurile importante pe care le poți face pentru a preveni semnele vizibile ale modificărilor matricei extracelulare este folosirea de produse bogate în antioxidanți pentru a menține sub control producția de radicali liberi. Radicalii liberi sunt molecule instabile care promovează reacții în lanț pe și în interiorul pielii, ceea ce duce în cele din urmă la deteriorarea mai multor straturi”, potrivit Dr. Hartman.

Folosirea zilnică a unei creme de protecție solară cu spectru larg ajută semnificativ la protejarea MEC de semnele îmbătrânirii premature. Pe lângă produsele de bază, cum ar fi crema cu protecție solară, poți contribui, de asemenea, la protejarea matricei pielii folosind ingrediente precum peptide și produse bogate în antioxidanți (10, 11, 12). De asemenea, poți susține un aspect sănătos al pielii urmând o rutină blândă de îngrijire, care include ingrediente puternice, cum ar fi retinoizii și acidul hialuronic (13).

Mai exact, un produs precum Pro-Collagen Multi-Peptide Booster poate ajuta la promovarea unei îmbunătățiri vizibile, în special pentru pielea care prezintă pierderi de rezistență, strălucire și o capacitate redusă de a menține hidratarea de suprafață, ceea ce îi conferă un aspect plin.

Gândește-te la suportul de bază al pielii tale ca la o saltea cu arcuri care încep să se lase și să-și piardă elasticitatea în timp: cele șase peptide ale acestei formule specializate, plus ingrediente cheie de susținere, acționează pentru a reduce aspectul liniilor fine și ridurilor, restabilind în același timp fermitate pielii.

Descoperă gama de produse cu peptide Pro-Collagen Peptide.

De aceea este atât de important să ai grijă de piele făcând tot posibilul să minimizezi daunele provocate de mediu și factorii care provoacă deshidratare. În acest fel acționezi pentru a menține straturile inferioare ale pielii protejate, astfel încât acestea să își poată face treaba de a menține și susține structura, pentru o piele netedă și cu aspect sănătos.

Referințe pentru aceste informații

1. Advanced Drug Delivery Reviews, Februarie 2016, pag 4–27
2. The FEBS Journal, Decembrie 2021, pag 6,850–6,912
3. International Journal of Molecular Sciences, Iunie 2022, pag 1–15
4. Frontiers in Cell and Developmental Biology, Iulie 2021, pag 1–19
5. Matrix Biology, Iunie 2021, pag 1–8
6. Journal of Cell Communication and Signaling, Iunie 2018, pag 35–43
7. Journal of Investigative Dermatology Symposium Proceedings, August 2009, pag 1–11
8. Clinical and Experimental Dermatology, Iulie 2022, pag 1,314–1,323
9. Cell, Iunie 2013, pag 1194-1217
10. Experimental Dermatology, Iunie 2011, pag 477-482
11. Current Protein and Peptide Science, August 2021, pag 716-728
12. Pharmaceutical Biology, Ianuarie 2022, pag 225–234
13. Maturitas, Martie 2015, pag 275–272